luni, 4 mai 2009

Gradinarii au renuntat la productie si au devenit samsari: Legume turcesti cu acte romanesti

Stiti ce se ascunde adesea sub brandul "pepeni de Dabuleni"? Nimic altceva decit pepeni cumparati cu 0,6 lei kilogramul din angrouri din Sofia, adusi in pietele din Romania, varsati pe trotuar, inobilati cu origini sanatoase romanesti si vinduti pe 1 leu kilogramul de un tataie care isi cirpeste batrinetile mintind ca sint de la el din gradina.

Cum s-a ajuns aici?
Multi dintre gradinarii care pina mai ieri munceau de se speteau pentru a creste legume si-au dat seama ca este mai ieftin si mult mai comod sa le cumpere de la vecini. Si au devenit negustori. Insa nu spun clientilor ca vind marfa turceasca sau bulgareasca sau ungureasca, ci pretind ca provine din bazinele agricole cu traditie ale Romaniei. Fenomenul s-a raspandit in ultimii ani in toate marile orase, chiar daca este ilegal, dupa cum au remarcat inclusiv asociatiile profesionale ale producatorilor. Romania libera a stat de vorba cu cativa dintre cei care si-au abandonat meseria traditionala pentru cea de importator si le-a aflat motivele. Pietarii ne-au mai explicat ca au renuntat sa-si mai vanda propriile produse in primul rand din cauza comportamentului bizar al cumparatorilor romani. Pe de o parte, clientii cauta legume si fructe romanesti pentru ca le considera mai sanatoase. Pe de alta parte, ei vor sa cumpere doar produse care arata ireprosabil. Comerciantii spun ca pentru a indeplini cele doua conditii singura solutie este sa importe marfa din Turcia sau Bulgaria si sa pretinda ca este romaneasca. In al doilea rand, agricultorii romani nu-si mai permit sa investeasca in productia proprie deoarece, din cauza concurentei neloiale, nu mai reusesc sa-si recupereze cheltuielile.
"Nu mai merge acum cu salata din Bulgaria. Toti ne-am axat pe merele din Ungaria", ne explica Cosmin, un fost gradinar din Teleorman, care este ultima "tendinta" in vanzarile de legume si fructe. Barbatul vine des in Bucuresti sa-si vanda marfa. Traditia gradinaritului, lunga in familia lui Cosmin, s-a oprit la el tocmai din cauza acestor legume aduse de peste granita. "Clientii stramba din nas atunci cand vad rosiile crescute natural, pentru ca acestea sunt mici si se strica mai repede. Cand veneam cu ele pe piata, aproape ca nu ma baga nimeni in seama. Ieseam mai mult in pierdere. Oamenilor le plac rosiile mari, tari, ca de plastic."
Cosmin a realizat ca, in ceea ce priveste preferintele romanilor, exista o situatie paradoxala. Pe de o parte, clientii cauta legume si fructe romanesti pentru ca le considera mai sanatoase, pe de alta parte, vor sa cumpere doar produse care arata ireprosabil. In aceste conditii, fostul gradinar s-a gandit ca cea mai buna solutie pentru a-si vinde marfa este sa o importe din Turcia sau Bulgaria si sa pretinda ca este romaneasca. "Asta-vara am luat pepeni dintr-un angro de langa Sofia. Cu tot cu transportul pana la Bucuresti, marfa m-a costat 6.000 lei vechi pe kilogram. La noi in piata le spuneam clientilor ca sunt pepeni dulci de Dabuleni. Nu s-a prins nimeni, ba chiar oamenii au apreciat gustul pepenilor", se amuza Cosmin, care a calculat ca din aceasta afacere a avut un profit substantial, deoarece a vandut pepenii cu 10.000-12.000 lei vechi. In plus, mai spune comerciantul, nu trebuie neglijat faptul ca astfel a scapat si de munca grea si paguboasa pe care ar fi prestat-o la tara.

Teleormaneanul nu e singurul care aplica aceasta metoda de a-i pacali pe cumparatori. soseaua ce duce spre piata angro de legume "Pucheni" din Bucuresti e plina de tiruri si remorci trase pe dreapta. Majoritatea sunt pline cu legume si fructe aduse de peste tot, numai din Romania nu. Comerciantii muta apoi o parte din marfa in camionete Dacia sau in dubite, ca sa capete credibilitate. Adevaratul gradinar nu vine cu tirul la piata, asta o stie toata lumea. "Salata asta e romaneasca?", il intrebam pe unul dintre vanzatori, care vanduse aproape toata marfa. "Romaneasca, normal. Nu se vede?", raspunde comerciantul pe un ton arogant. Mai incolo, un alt "producator" sta pe zece saci plini cu ridichi mari, rosii, aproape perfecte. Sacii sunt bine sigilati si foarte curati, fara urma de pamant de gradina. "Da, domnule, ridichiile astea sunt romanesti. Pai, de unde sa fie?".

Alti comercianti recunosc insa faptul ca vand produse de import: "Cum sa fie romanesti? Pai, unde mai gasesti mere romanesti la vremea asta?", spune un vanzator de mere din Turcia. Altul ne explica de ce e mai convenabil sa aduci salata din strainatate in loc sa o cultivi in propria gradina. "Eu am pus salata acum trei saptamani, cand pamantul era inca rece. Acum abia au iesit cateva fire. Ca sa vand, trebuie sa mai astept cateva saptamani, iar piata e deja invadata de salata", afirma Constantin Badoiu, din Giurgiu. Pentru a avea salata romaneasca la inceputul lunii aprilie, semintele ar fi trebuit plantate in ianuarie. "Asta presupune sa am un solar. Asta inseamna bani pentru folia solarului, pentru incalzire, pentru irigatii, pentru erbicide. Or, toate astea sunt scumpe. Apoi, sunt o gramada de riscuri. De exemplu, acum un an am pus ridichi si, dupa ce au rasarit, in cateva zile mi le-au mancat niste paduchi", mai spune Constantin Badoiu. Giurgiuveanul sustine ca legumele din import ii aduc un profit mult mai bun, riscurile sunt foarte scazute si scapa si de munca grea din gradina.

Piata neagra, 3 miliarde euro pe an
Stefan Nicolae, presedintele Federatiei Nationale a Sindicatelor din Agricultura Agrostar, ne confirma faptul ca aceasta forma de a minti consumatorii este raspandita in piete. "Din pacate, produsele importate sunt aduse de multe ori in cantitati destul de mari «la negru», nu se plateste TVA. Sunt importate de tot felul de firme, care pana la urma dispar din zona fiscala. Iar in piete nu e mare lucru sa scrii ca sunt pepeni din Dabuleni, desi nu au nici o legatura cu zona respectiva, tomate romanesti sau mere de Voinesti. Este o practica, se intampla frecvent", precizeaza stefan Nicolae.

Presedintele Agrostar sustine ca gradinarii romani nu pot rezista luptei cu produsele de peste hotare. "In zona agricola, si nu vorbim numai de legume, ci in general, de fructe, si de cereale, de bauturi, piata neagra e de aproximativ 3 miliarde euro pe an. Este enorm. Autoritatile au recunoscut fenomenul, nu e o chestiune descoperita acum, dar nu se ia nici o masura. Din pacate, cei mai afectati sunt consumatorii, dar si producatorii romani, care se confrunta cu o concurenta neloiala. Mai mult, sunt foarte putini producatori autentici care au acces in pietele agroalimentare. Gasim aici tot soiul de indivizi care cumpara din angro sau direct de la tarani", afirma stefan Nicolae. Problema accesului in piete e o piedica reala in fata micilor gradinari. Cand noi i-am intrebat in Piata Rahova din Capitala pe vanzatorii de acolo de unde se poate inchiria o taraba, acestia au incercat mai intai sa ne alunge – "A, pai nu mai gasiti, sunt date toate. Oricum, numai luni se pot inchiria" –, apoi sa ne cumpere marfa. "Dar ce vindeti baieti?", ne-a intrebat o batrana. "Va iau eu tot."

"Se intampla si e nedrept"
Directorul general al Organizatiei Nationale Interprofesionale Legume-Fructe (ONILF), Aurel Tanase, a descoperit situatii cand legume straine erau vandute ca provenind din Roma nia. "Se intampla asa si e nedrept. De exemplu, noi vindem castraveti de la serele Leoser Popesti. Dar am observat ca unii comercianti amesteca printre produsele noastre si din cele straine. Apoi le vand pe toate ca si cum ar fi de la serele noastre", afirma Aurel Tanase. Directorul general sustine ca exista totusi solutii legale pentru a elimina inselatoria. "Avem legi care pot rezolva situatia, dar nu le aplicam. Trasabilitatea (n.r. – identificarea originii), etichetarea, expunerea sunt norme obligatorii de urmarit si respectat. Rezolvarea este aplicarea legii", precizeaza Aurel Tanase. Acesta afirma ca producatorii romani nu sunt ajutati sa reziste concurentei neloiale pe care le-o fac produsele straine. "Avem productie. Sa nu o marginalizam, sa o sustinem in piata. In ultima vreme, s-a intensificat vanzarea legumelor si fructelor din import cu certificate de producator autohtone. Ar trebui sa se intensifice si controalele, producatorii sa fie obligati sa prezinte marfa in ambalaje cu eticheta de calitate si de provenienta", cere liderul ONILF.

"Suntem in faza in care doar ne plangem"
Stefan Nicolae considera ca toate aceste practici nesanatoase s-ar putea diminua daca agricultorii si gradinarii ar fi ajutati de stat. "Legumicultorii mici din Romania n-au beneficiat pana in acest an de nici un leu subventie. Din acest an, au inceput sa primeasca intre 300 si 1.000 de euro la hectar sub forma de sprijin financiar. N-avem puterea noi sa punem presiune pe institutiile statului sa ne apere interesele. Poate e si vina noastra, a producatorilor autohtoni, ca nu am stiut sa ne organizam pana acum. Deocamdata, suntem in faza in care ne plangem, autoritatile statului nu fac ce trebuie, iar de la an la an pierdem sectoare importante din agricultura", declara presedintele Agrostar. Opinia este impartasita si de directorul general ONILF, Aurel Tanase, care admite ca vinovati pentru proliferarea acestor inselatorii pe piata legumelor si fructelor sunt atat autoritatile, cat si producatorii, pentru ca nu actioneaza pentru a diminua fenomenul.

Tratamentele chimice care grabesc coacerea legumelor
O alta "moda" imbratisata de gradinarii cu traditie este aplicarea de tratamente chimice legumelor si fructelor pentru ca acestea sa se coaca mai repede. Unul dintre produsele folosite este Ethrel, o substanta care face ca o rosie sau un ardei necopt sa se inroseasca mult mai devreme decat pe cale naturala. "stiu ca nu e tocmai sanatos, dar ce sa fac? O rosie se coace normal abia prin mai. Pana atunci, piata e invadata de «turcisme». Cand apar eu, nu mai pot obtine un pret care sa imi acopere cheltuielile de productie. Asa ca trebuie musai sa fac in asa fel incat sa scot rosiile mai repede pe piata", recunoaste Vasile Andru, din Teleorman. In fisa tehnica a Ethrelului, producatorul nu a mentionat ca substanta ar avea efecte secundare asupra oamenilor daca este consumata o data cu legumele. In schimb, se specifica faptul ca produsul e "nociv prin inhalare, nociv in contact cu pielea, provoaca arsuri" (potrivit site-ului Bayer CropScience, www.bayercropscience.ro).
Directorul general al Organizatiei Nationale Interprofesionale Legume-Fructe, Aurel Tanase, este mai categoric: "Folosirea Ethrelului pentru stimularea fecundarii si accelerarea coacerii este daunatoare, mai ales ca micii producatori il folosesc necontrolat. Prezentarea buletinelor de analiza fitosanitare, inainte de orice inceput de recoltare, se impune".

Consumul anual de legume si fructe din Romania este de aproximativ un milion de tone, din care 60% reprezinta produse de import, potrivit unei statistici publicate de "Ziarul Financiar". Potrivit aceluiasi cotidian, in hipermarketurile romanesti produsele indigene reprezinta maximum 30% din cantitatea totala de legume si fructe.

Niciun comentariu: